Subsemnatul BOGDAN GHEORGHE DRAGHICI, director general
adjunct al Institutului National de Administratie, cu rang de subsecretar de
stat, numit in functie de catre domnia voastra la inceputului lunii februarie
2005, va prezint problemele cu care s-a confruntat Institutul National de
Administratie in perioada februarie-iunie 2005, subliniind obstacolele pe care
le-am intalnit in demersurile mele ca manager al Institutului National de
Administratie (INA).
Am incercat fara succes in ultimele doua luni sa obtin o
audienta la domnia voastra, dar seful de cabinet nu a considerat probabil ca
demersul meu merita atentia ministrului care m-a numit in functie. Am sperat ca
toate problemele care au aparut la INA vor putea fi solutionate de catre domnia
voastra, fara a se ajunge la acordarea unor sanctiuni, efectuarea unor actiuni
de control si fara a deveni de notorietate publica realitatea grava din Institut.
Timpul a trecut si, din pacate, criza din cadrul INA s-a agravat, gafele
directorului general incepand sa devina tot mai vizibile pentru opinia publica,
pentru comunitatea administrativa fiind deja notorii.
Am fost acuzat in mod incorect ca am apelat la un dialog cu
domnia voastra prin intermediul presei. Nu puteam pune calus jurnalistilor care
imi solicitau informatii de interes public si imi cereau sa confirm declaratii
hazardate date de directorul general al INA, pentru ca n-ar fi fost normal si
legal sa ma comport astfel. Nu puteam sa-i conving de justetea prezentei
acestuia la un curs organizat de INA pentru prefecti si subprefecti, din moment
ce acesta deja o confirmase si isi motivase gestul de o maniera autoincriminanta.
Toate acestea in conditiile in care stia ca nu agreasem decizia domniei sale si
declinasem invitatia de a participa si eu la cursul respectiv, mai ales in
conditiile in care ca absolvent al cursului INA domnul Coifan urma sa obtina un
certificat semnat TOT de domnia sa insa in calitate de director general. Nu a
fost prima data cand opiniile mele au fost ignorate, pe principiul ca MERGE SI
ASA, ca au facut si altii la fel anterior, ca putem guverna cu dispret fata de
cetateanul care ne plateste si asteapta de la noi sa fim un etalon moral si
legal.
Demersurile pozitive, reformiste ale conducerii INA au fost
reflectate in mass-media, in calitatea mea de responsabil cu politica de PR
incercand sa determin formarea unei imagini bune a INA, aceea a unei institutii
care face demersuri vizibile si ferme sa devina un centru de excelenta pentru
formarea continua destinata resursei umane din administratia publica. Am avut
demersuri oneste, sincere in relatiile publice, incercand sa conving opinia
publica ca exista vointa politica la varful INA pentru realizarea unei
modernizari rapide a Institutului. Nu am indus in eroare, deoarece credeam
sincer in ceea ce afirmam si intreprindeam, insa cu trecerea timpului am facut
eforturi majore sa ignor actiunile destructive ale colegului meu din conducerea
INA si sa nu las sa transpara aceste zbateri interne, in speranta ca ele vor
trece rapid si nu vor produce prejudicii majore performantelor INA, atat de
generos apreciate de mass-media si de catre opinia publica.
Am ajuns insa la saturatie si nu pot sa mint opinia publica
ca totul este roz la INA, pentru ca realitatea este din pacate cu totul alta,
iar imaginea pe care mi-am format-o in perioada guvernarilor trecute nu este
bazata pe aparente, ci pe fapte si principii pe care eu le consider normale intr-o
societate democratica. Nu doresc sa ma compromit tolerand niste derapaje de la
normele legale si morale, chiar daca demersurile mele deranjeaza unele cercuri
clientelare si ar putea sa atraga eliberarea mea din functia de director general
adjunct al INA. Consider ca este mult mai importanta pentru mine mentinerea
demnitatii de om aflat in slujba semenilor mei si fiind platit de acestia sa-mi
fac datoria in serviciul public.
Am luat atitudine si fata de tentativele doamnei MARGARETA
COSTEA, soacra domnului MIRCEA GEOANA, de a se insinua la INA si de a pune in
aplicare proiecte si promisiuni facute de fosta conducere in guvernarea trecuta.
Am apelat la un demers public, deoarece domnul Coifan dorea sa o coopteze in
Consiliul Stiintific al INA ca INVITAT PERMANENT la sedintele acestuia, decizie
inacceptabila din punctul meu de vedere, aceasta nefacand dovada unor calitati
deosebite in plan profesional si avand o notorietate negativa care ar fi afectat
si imaginea INA. Presiunile facute de doamna Costea au fost tolerate de colegul
meu, iar demersul meu a fost contestat de acesta, mergand pana la a o sustine
public in criticile pe care mi le-a adus influenta soacra. Sunt constient ca am
deranjat sfere de influenta si clientele transpartinice, critica mea la adresa
celor care incearca sa capuseze INA fiind de altfel deliberata, deoarece
consider ca este obligatoriu pentru actuala guvernare sa se debaraseze rapid de
toti parazitii mosteniti din epoca comunista, in caz contrar cetatenii onesti ai
Romaniei acumuland dezamagiri tot mai mari si considerandu-se pacaliti o data in
plus. Domnul Coifan mi-a respins si alte demersuri similare, considerand ca este
necesar sa lase loc de BUNA ZIUA in relatia cu fostii guvernanti, indiferent de
abuzurile acestora, pentru ca nu se stie cand se va schimba contexul politic si
care vor fi prioritatile momentului respectiv.
Dorinta domnului Coifan de a conduce INA ca un DUMNEZEU
omniscient si omnipotent a avut efecte nocive asupra performantelor INA. S-a
ajuns pana la situatia unica in sistem si bulversanta, ca SECRETARA acestuia sa
conduca INA in lipsa sa, utilizand O STAMPILA CU MODELUL SEMNATURII directorului
general. Spre exemplu, in perioada 30 iunie – 1 iulie anul curent,
corespondenta purtata de INA cu tertii a fost elaborata si trimisa in numele
INA, sub semnatura domnului Viorel Coifan, desi acesta se afla in GERMANIA intr-o
delegatie oficiala (anexa 1). Domnul Coifan a reusit performanta incredibila de
a fi simultan prezent in Romania si in Germania, facand dovada prezentei in
ambele tari. Am fost pus intr-o situatie penibila in momentul in care
destinatarii corespondentei m-au contactat pentru a solicita informatii
suplimentare, fiind insa imposibil pentru mine sa-i puna in legatura cu
semnatarul adreselor oficiale si afland astfel ca desi conform legii eram cel
care conducea INA, in realitate o secretara manageria institutia in numele, sub
semnatura si la ordinul domnului Coifan, directorul general prezent in
strainatate.
Atat secretarul general al INA cat si asistenta domnului
Coifan au refuzat astfel sa se subordoneze directorului general adjunct care
preluase conducerea institutiei in mod legal, motivandu-si refuzul pe baza
ordinului verbal dat lor de catre directorul general inainte de plecarea in
delegatie si invocand un ordin al acestuia emis in ziua plecarii prin care
restrangea in mod abuziv si ilegal competentele, atributiile si
responsabilitatile directorului general adjunct in perioada absentei sale din
tara la circa 15% din cele detinute conform legii de conducatorul INA (anexa 2).
Iata doar cateva din masurile pe care le-am propus in cele
cinci luni de mandat, decizii pe care consider ca trebuia si inca mai trebuie sa
le adopte o conducere a INA care doreste sa demonstreze ca se poate asigura o
guvernare transparenta si participativa sub deviza "Dreptate si Adevar":
- Elaborarea unei strategii institutionale si reorganizarea INA pe baza unor
noi criterii cum ar fi COMPETENTA, PROFESIONALISMUL, STOPAREA RISIPEI
BANULUI PUBLIC, ASIGURAREA CALITATII;
Dupa 5 luni de la preluarea conducerii nu avem o strategie
definitivata, reorganizarea s-a facut de o maniera nereusita, directorul general
promovand un REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE (ROF) care accentueaza
centralismul, birocratizarea si ignora principiile managementului modern.
INA este probabil singura institutie din cadrul retelei
conduse de Ministerul Administratiei si Internelor unde ORGANIGRAMA si ROF-ul
evidentiaza relationari interne total diferite, nefiind asadar corelate. Astfel,
desi organigrama stabileste ca palierul sefilor de departamente se subordoneaza
secretarului general, directorului general adjunct si directorului general,
ROF-ul consfinteste ca acestia se subordoneaza DIRECT doar directorului general
(Anexa 3).
Numirile in functiile de conducere si alocarea de resurse
umane in functie de pregatirea de specialitate si experienta profesionala s-au
facut foarte greu, dupa amanari succesive, directorul general fiind adesea mult
prea indulgent si dornic sa nu deranjeze pe nimeni. Cazul Zavoianu (fostul sef
cu delegatie al Serv. Informare si Comunicare, schimbat din functie pentru
incompetenta si lipsa de pregatire de specialitate, insa dupa respingerea
interventiilor facute de demnitari actuali in favoarea sa) este emblematic,
fiind insa doar unul dintr-o serie care continua din pacate si in prezent,
preferandu-se mentinerea in functii de conducere sau de reprezentare a unor
functionari care nu reprezinta INA cu cinste. Desi sunt dovezi concrete privind
incalcarea brutala a normeler legale in materia functiei publice si chiar a
celor penale, cei vinovati sunt promovati si obtin dreptul de a reprezenta INA
in delegatii oficiale.
Desi era evident ca anumite posturi si specializari nu erau
ocupate si reprezentate de personal calificat sau acesta nu era suficient,
directorul general a preferat sa blocheze la un moment dat transferurile pe care
le-am propus, desi antecedentele demonstrasera ca resursa umana adusa la
propunerea mea in INA prin transfer era de foarte buna calitate. In acelasi timp
nu s-a agreat organizarea unui concurs pentru ocuparea unor functii publice
vacante, desi se impunea acest demers. Domnul director general a justificat
blocarea transferurilor prin neputinta de a aduce in INA functionari pe care
sa-i cunoasca, mai ales pe filiera politica, deoarece nu este bucurestean, si a
preferat sa continuam activitatea cu un personal insuficient din punct de vedere
cantitativ si in unele cazuri nesatisfacator din punct de vedere calitativ. A
terminat prin a se inconjura cu cei care afectasera grav performantele si
imaginea INA prin contraperformantele realizate in timpul guvernarii trecute,
cand INA era acuzata pe buna dreptate ca organizeaza cursuri scumpe, destul de
slabe calitativ si tradand o tendinta de politizare a demersurilor sale.
- Cresterea nivelului calitativ al cursurilor organizate si reducerea
cheltuielilor angajate de institutiile publice care trimit cursanti la INA;
Directorul general stia inca de la inceputul colaborarii
noastre ca INA furnizase adesea in trecut cursuri de slaba calitate, tarifele
fiind exagerat de mari, iar lectorii fiind selectati pe baza unor criterii
neclare, clientela politica a fostilor guvernanti fiind vizata destul de des si
implicand chiar un demers politizat al INA.
I-am propus partenerului meu de conducere colegiala sa
introducem proceduri clare cu privire la selectia hotelurilor care sunt propuse
cursantilor de catre INA si care gazduiesc cursurile de perfectionare si nu
numai. Am reusit dupa amanari stranii sa-mi pun in aplicare partial aceste idei,
in ciuda opozitiei manifestate de domnul Plamadeala, vesnicul sef din cadrul
INA. Am fost cu o delegatie a INA pe litoral pentru a evalua serviciile oferite
de hotelieri, am prezidat comisia de evaluare a ofertelor primite de la acestia,
am lansat public grila de programe APROBATA de catre directorul general si am
anuntat in conferinta de presa lista hotelurilor selectate, lista lectorilor,
primind felicitari din partea mass-mediei si a opiniei publice pentru demersul
de maxima transparenta initiat si pentru reducerile de costuri obtinute in
final, de circa 20-30%.
La propunerea mea, Institutul National de Administratie (INA)
a lansat public GRILA PROGRAMELOR DE PERFECTIONARE pentru trimestrul III 2005 la
finalul unui proces intern derulat in premiera la INA. Conducerea INA a facut
publica nu numai GRILA, ci si LISTA EXPERTILOR care predau la aceste cursuri,
LISTA HOTELURILOR care vor gazdui aceste cursuri, TARIFELE ORARE ale lectorilor,
toate acestea fiind publicate pe pagina web a INA: www.ina.gov.ro,
din pacate insa doar pentru scurt timp.
Implementarea managementul calitatiii la INA si guvernarea
transparenta si participativa incepeau astfel sa devina realitate, pentru prima
data impunandu-se o procedura coerenta de evaluare a ofertelor de tarife asumate
de hotelierii de pe Litoralul romanesc al Marii Negre. S-a renuntat la
hotelurile de 4 stele (imposibil de utilizat ca urmare a restrictiilor legale si
a tarifelor mari) sau la cele de 2 si 3 stele cu tarife foarte mari si servicii
de slaba calitate, urmarindu-se un raport calitate/pret care sa garanteze
conditii decente de cazare, masa si desfasurare a cursurilor si sa nu impuna
cheltuieli exagerate, supradimensionate la nivelul institutiilor publice care
trimit functionarii la cursurile INA.
In urma selectiei ofertelor facute de cei 16 hotelieri, au
fost declarate castigatoare 5 hoteluri de 2 si 3 stele pentru perioada
iulie-septembrie 2005, care au oferit tarife a caror medie pentru ziua de cazare
in camera single este de 1.600.000 lei, in pachetul de servicii fiind incluse:
cazare si pensiune completa pentru cursanti; sala de conferinte si acces la
internet; masa festiva la final de curs; doua gratuitati la cazare si masa
pentru lector si organizator.
Credeam ca am reusit sa elimin fenomenul de "capusare"
a INA, a bugetului public, indepartand hotelurile insalubre si pe cele de 4
stele, care provocau critici vehemente la adresa conducerii INA. Reusisem
anterior sa determin renuntarea la colaborarea dezastruoasa cu Hotelul CERNA din
Bucuresti, un stabiliment execrabil frecventat de cursantii INA la propunerea
domnului Plamadeala. Speram ca nu vom mai avea parte de acuzatii si suspiciuni
din partea hotelierilor si a opiniei publice cu privire la insusirea de foloase
necuvenite de catre reprezentantii INA (ex. Cadouri oferite sub forma unor
masini subevaluate si platite in rate, realitate considerata insa normala de
catre domnul Coifan), procedurile clare adoptate eliminand relatiile clientelare
de orice factura.
Cu toate acestea asist la torpilarea intregului edificiu
construit, deoarece directorul general aproba revenirea la vechile metehne cu
conotatii penale ale unor subalterni de-ai nostri. Grila de programe a suferit
modificari ulterioare desi fusese lansata public in conferinta de presa; a fost
publicata pe site cu o intarziere de circa doua saptamani si nu a fost anuntata
in timp util colegilor din administratia publica. Hotelurile, desi notificate de
catre domnul director Plamadeala, responsabilul cu organizarea cursurilor de
perfectionare, si in asteptarea cursantilor, sunt in continuare pacalite de INA
pe considerentul ca avem nevoie de cel putin un hotel in fiecare statiune
indifferent de nivelul tarifar, deci se impune modificarea rezultatelor
consemnate de catre comisia de evaluare a ofertelor si de realizare a studiului
de piata si, in final, ignorarea acestora. Cu alte cuvinte, conform mereu
actualului Caragiale, la INA se doreste schimbarea in bine, dar fara a presupune
nici o modificare de fond, preferandu-se incremenirea in proiectul mostenit de
la guvernarea anterioara pe care ambii manageri ai INA au criticat-o cu
vehementa la momentul respectiv.
Miercuri, 29 iunie 2005, am efectuat o vizita pe litoral
pentru a evalua calitatea cursurilor organizate de INA in saptamana 27 iunie–2
iulie, fiind socat de fenomenele constatate. Desi locatiile de desfasurare a
cursurilor fusesera initial stabilite de conducerea INA in functie de ofertele
facute de hotelieri in vederea alocarii cursurilor pe litoral in trimestrul trei
(iulie – septembrie), fiind alese si pentru luna iunie hotelurile care
fusesera selectate prin realizarea in premiera a unui studiu de piata, ulterior
acestei decizii domnul Coifan a aprobat schimbarea locatiilor si alegerea
unora cu tarife mai mari, cu conditii proaste de cazare si masa, cu un raport
calitate/pret mult inferior. Din estimarile facute, prin programarea cursurilor
in saptamana respectiva la hoteluri cu tarife de pana la 400 000 lei mai mari (cca.
33%) decat cele stabilite initial pentru ziua de cazare si pensiune completa in
camere single, bugetele publice care au suportat cheltuielile respective au fost
prejudiciate cu cca. CINCI SUTE DE MILIOANE de lei. Este doar un aspect,
abaterile constatate de mine fiind mult mai numeroase si afectand relatiile cu
clienti foarte importanti ai INA, cum este cazul Parlamentului Romaniei. (anexa
4)
Cat priveste realizarea unei selectii de oferte de servicii
hoteliere la munte si in Bucuresti, domnul Coifan a considerat ca hatarul facut
mie in cazul selectiei ofertelor litorale este deja prea mare pentru a fi
continuat si cu un demers similar pentru cazarea in alte zone ale tarii. Astfel
ca toate cursurile destinate prefectilor si subprefectilor au fost gazduite la
Sinaia in locatii neselectate in urma unei licitatii de servicii sau al unui
studiu de piata, prejudiciile aduse bugetului public fiind insa cuantificabile.
S-a ajuns pana la a se obtine emiterea unui ordin al ministrului administratiei
si internelor in care se mentioneaza doar localitatea care gazduieste cursurile
(Sinaia), fara a se stabili si un buget pentru serviciile hoteliere, desi este
stipulata suportarea acestor cheltuieli din bugetele prefecturilor. Ordinul a
fost emis, iar locatiilor hoteliere li s-a incredintat direct gazduirea
cursurilor, fara a se efectua nici macar un studiu de piata. (anexa 5)
- Coordonarea eficienta si eficace a retelei de centre regionale;
Desi aceasta coordonare mi-a revenit teoretic inca de la
instalarea mea in functie, in practica realitatile au fost substantial diferite.
Am constatat cu surprindere ca directorul general a modificat componenta
consiliilor de coordonare fara a ma consulta, afland de demersurile domniei
sale, ca si in cazul ROF-ului, dupa ce domnia voatra, domnule ministru,
semnaserati deja ordinele de aprobare propuse de INA. Cea mai mare parte a
deciziilor luate de domnul COIFAN in calitate de director general nu ma implica,
majoritatea nefiindu-mi nici macar comunicate, grav fiind si ca ele sunt
adoptate fara a se solicita avizul de specialitate al celor abilitati conform
legislatiei in vigoare (aviz de legalitate, viza de control financiar
preventive).
M-am confruntat inca de la inceput cu diversele interese ale
colegilor mei de guvernare, intentiile fiind exprimate fatis si limitandu-mi
drastic din competentele detinute doar teoretic.
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia
Publica Locala (CRFCAPL) Cluj a fost revendicat de domnul secretar de stat Liviu
Radu, fost director al centrului, acesta neacceptand DOAR statutul de
coordonator al retelei formate din ANFP, INA si UCRAP. Domnul Coifan a
considerat drept obligatorie implicarea domnului Radu in orice hotarare care
privea coordonarea centrului respectiv. Desi s-au depistat o serie de nereguli
la acest centru (EX. incheierea unor acorduri si contracte fara a se respecta
cadrul legal existent), masurile intarzie sa apara, desi centrul respectiv are o
activitate foarte slaba si performante pe masura.
Desi directorul general COIFAN, cu domiciliul in Timisoara, a
revendicat din start controlul direct asupra CRFCAPL Timisoara, acest centru
relationand practic exclusiv cu domnia sa, acesta s-a implicat cu totul
surprinzator si fara a ma anunta in prealabil si in coordonarea CRFCAPL
Bucuresti. Nu m-am opus nu numai din cauza ca am fost pus in fata faptului
implinit, ci si pentru ca am considerat ca va face tot posibilul sa clarifice o
serie de probleme care ne-au fost semnalate la acest centru. INA a fost de
altfel sesizata in urma cu circa trei luni ca la Centrul regional Bucuresti sunt
disfunctionalitati grave, prezumtia de nevinovatie fiind insa valabila si in
cazul directoarei Georgeta Ghete. Cu toate acestea, directorul general nu a
propus clarificarea situatiei de acolo, desi a participat la sedinta de
constituire a consiliului de coordonare, prezidat de Prefectul Capitalei.
Functionarul care ni s-a adresat a fost hartuit permanent de conducerea
centrului, a fost foarte rapid concediat pentru abateri disciplinare grave,
sesizarile sale obtinand un raspuns vag dupa circa doua luni de tergiversari din
partea directorului general al INA, fiind de fapt redirectionat catre alte
institutii competente. Inspectia muncii si Curtea de conturi au fost sesizate,
dar efectele intarzie sa apara. Inspectia muncii si-a declinat competenta in
favoarea Ministerului Administratiei si Internelor, ministerul, prin directia
generala de resurse umane facand acelasi demers in favoarea Inspectiei muncii.
Timpul s-a scurs, asa ca sedinta Consiliului de coordonare a CRFCAPL Bucuresti,
programata marti, 5 iulie, nu va aduce nimic nou in ceea ce priveste
solutionarea problemelor semnalate acolo.
Exemplele pot continua, insa nu pot decat sa sustina
concluzia ca domnul director general nu a considerat necesar sa delege in mod
real nici o competenta, care sa fie desigur insotita si de atributii si
responsabilitati, preferand sa concentreze intreaga putere de decizie la nivelul
directorului general, asumandu-si insa probabil si consecintele nefaste ale
acestui demers.
- Afirmarea INA pe plan international prin incheierea de acorduri de
cooperare cu institutii similare si derularea de programe cu finantare
externa;
INA are un potential deosebit in domeniul relatiilor externe,
acesta nefiind fructificat de fosta guvernare. Desi directorul general a tinut
neaparat sa-si subordoneze direct departamentul responsabil de cooperarea
interna si internationala, i-am oferit suportul meu si in domeniul respectiv.
Am reusit sa negociez si sa inchei in premiera un acord de
cooperare cu un partener strategic al INA: ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICA de
la CHISINAU. Am tinut cont nu numai de prioritatile Romaniei in domeniul
politicii sale externe, ci si de oportunitatile deosebite fructificate cu
ajutorul unei asemenea colaborari fara precedent. Demersurile INA au fost
apreciate si de catre consilierul Presedintelui Romaniei, fiind catalogate drept
una dintre primele dovezi ale concretizarii in plan administrativ a deschiderii
realizate de catre cei doi presedinti in relatiile dintre cele doua state.
In luna aprilie am finalizat cu succes, dupa mai putin de o
luna de dezbateri, negocierea unui PROTOCOL DE COLABORARE cu institutia omologa
de la Chisinau - Academia de Administrare Publica (AAP) pe langa Presedintele
Republicii Moldova. Parteneriatul realizat intre cele doua institutii presupune:
- studierea si implementarea unor metode avansate in pregatirea si
perfectionarea functionarilor publici;
- efectuarea de schimburi de personal;
- organizarea de conferinte si seminarii internationale;
- elaborarea si implementarea unor proiecte comune destinate intaririi
capacitatii institutionale si a relatiilor de buna vecinatate si de
cooperare transfrontaliera intre cele doua tari, in contextul integrarii
europene.
Institutul National de Administratie pregateste pe termen
scurt urmatoarele actiuni:
- Coordonarea formarii continue a personalului selectat de AAP si a
schimburilor de personal moldo-romane, incepand cu perfectionarea unui
numar de 300 de functionari moldoveni (100 la INA si 200 la AAP).
Finantarea poate fi asigurata atat din fondurile guvernamentale destinate
intaririi relatiilor cu Republica Moldova, cat si de catre finantatori
internationali;
- Cooperarea celor doi parteneri in vederea organizarii unor evenimente de
anvergura internationala, fructificandu-se si apartenenta celor doua state
la comunitatea francofona. Primul eveniment de acest gen va fi Forumul
Mondial Francofon al Institutelor si Scolilor de Administratie Publica,
organizat in 2006 la Bucuresti;
- Colectarea si achizitionarea spre beneficiul institutiilor si
functionarilor din Moldova, de literatura de specialitate, inclusiv a
studiilor si ghidurilor elaborate de expertii romani si occidentali in
cadrul unor proiecte cu finantare externa destinate sprijinirii procesului
de integrare europeana. Se preconizeaza ca in luna august sa fie expediat
primul lot de literatura de specialitate la Chisinau si nu numai; ;
- Consilierea partenerilor de peste Prut, atat la elaborarea unui cadru
legislativ de inspiratie europeana, cat si pentru accesarea cu succes a
unor finantari internationale, fructificand experienta acumulata de
expertii romani. Se fructifica astfel si marele avantaj detinut de Moldova
in ceea ce priveste traducerea acquis-ului comunitar european, acesta
fiind deja tradus in limba romana in anii anteriori si fiind usor de
preluat integral de colegii moldoveni, fara a mai angaja astfel consumarea
unor resurse bugetare.
Pentru a asigura succesul acestor proiecte moldo-romane, la
INA s-a constituit la propunerea mea un COMPARTIMENT PENTRU RELATIA CU MOLDOVA
SI SPATIUL ESTIC, coordonat de un expert cu dubla cetatenie (romana si
moldoveneasca), doctorand al Academiei din Chisinau, absolvent al unor programe
universitare romanesti. Din acest compartiment fac parte si doi interni
selectionati de INA in cadrul Programului de internship organizat in parteneriat
cu Asociatia PRO DEMOCRATIA, foarte buni cunoscatori de engleza, franceza si
rusa. Relatiile cu Moldova s-au dezvoltat astfel foarte rapid si spectaculos,
proiectele comune fiind deja agreate de primul ministru si de presedintele
Moldovei. Resursa umana adusa la INA in compartimentul de resort a realizat
versiunea in limba rusa a paginii web, a demarat negocierea unor acorduri cu
potentiali parteneri din Est (ex. Academia de la Kiev etc), a relationat cu
reprezentantii euroregiunilor, "DUNAREA DE JOS" fiind deja vizata de
un proiect in curs de elaborare la INA cu privire la constituirea unui centru
euroregional si organizarea de cursuri de formare continua pentru functionarii
din Romania, Moldova si Ucraina.
Am purtat deja discutii si colaboram cu conducatorii
entitatilor guvernamentale care gestioneaza relatia cu Moldova sau cu romanii de
pretutindeni, incercand sa determinam modificari de natura procedurala in ceea
ce priveste alocarea fondurilor guvernamentale destinate acordarii de asistenta
statului moldovean. In timpul guvernarii trecute s-au alocat aceste fonduri de
regula unor organizatii neguvernamentale, calitatea formarii continue asigurata
de acestea in beneficiul functionarilor moldoveni nefiind satisfacatoare. In
contextul actual, programele de formare continua destinate administratiei din
Moldova pot fi gestionate cu o eficacitate maxima de catre INA si AAP, singurele
entitati capabile sa asigure continuitatea unor proiecte de succes si sa
gestioneze transparent aceste fonduri bugetare.
Din pacate insa resursa umana la nivelul INA este
insuficienta, posturile vacante (33% din total) fiind blocate prin decizia
directorului general, transferurile fiind sistate, iar concursul amanandu-se
succesiv din cauza ignorarii unor prevederi legale de catre directorul general.
Vizita de studiu pe care am facut-o in Canada in luna mai a
fost prilejul neirosit de a negocia si incheia un acord de cooperare cu Scoala
Nationala de Administratie Publica din QUEBEC, un colos din domeniul formarii
continue pentru administratia publica care a acceptat in premiera sa-si
oficializeze cooperarea cu un institut din S.E. Europei si sa organizeze in
parteneriat anul viitor FORUMUL MONDIAL FRANCOFON AL SCOLILOR SI INSTITUTELOR DE
FORMARE CONTINUA PENTRU ADMINISTRATIA PUBLICA.
Incepand cu luna aprilie, conducerea INA a acordat o atentie
deosebita programelor si proiectelor propuse de organizatiile internationale
francofone. Un partener strategic al INA a devenit Agentia Interguvernamentala a
Francofoniei, organizatie implicata si in pregatirea SUMMIT-ULUI FRANCOFONIEI
care va fi organizat in octombrie 2006, la Bucuresti. INA se va implica in
pregatirea acestui eveniment exceptional, organizand la Bucuresti in septembrie
2006 FORUMUL MONDIAL FRANCOFON AL SCOLILOR SI INSTITUTELOR DE ADMINISTRATIE
PUBLICA.
Profitand de vizita de studiu in Canada finantata de
partenerii externi in luna mai, delegatia INA condusa de directorul general
adjunct al INA a negociat si incheiat cu succes un ACORD DE COOPERARE cu SCOALA
NATIONALA DE ADMINISTRATIE PUBLICA din Canada (ENAP QUEBEC), devenind primul
partener al acesteia in Sud-Estul Europei.
In plan institutional si academic, cooperarea dintre INA si
ENAP prevede:
- Realizarea de activitati care vizeaza intarirea capacitatii
institutionale;
- Schimburi de experienta, inclusiv de personal, si participarea la
activitati comune de cercetare in domeniul administratiei publice;
- Dezvoltarea de programe de formare axate pe managementul public si pe
producerea de instrumente pedagogice complexe;
- Difuzarea de programe de formare la distanta, indeosebi programe de
formare on-line, dezvoltandu-se astfel oferta de e-learning;
- Dezvoltarea programelor care au drept obiect asigurarea egalitatii de
sanse intre femei si barbati;
- Producerea de publicatii.
Cei doi parteneri au convenit sa organizeze impreuna Forumul
mondial din septembrie 2006, eveniment ce va asigura Institutului National de
Administratie o vizibilitate maxima pe piata internationala a formarii continue
pentru administratia publica si obliga conducerea INA sa adopte pana atunci o
serie de masuri de modernizare a Institutului si de aliniere deplina la
standardele de calitate existente pe plan international.
Exemplele pot continua, insa nu doresc decat sa demonstrez ca
demersurile mele au fost permanente puse in slujba promovarii intereselor INA,
insa ele nu au fost ulterior fructificate optim din cauza amanarii in luarea
unor decizii de catre directorul general, deoarece blocand transferurile si
neorganizand nici un concurs pentru ocuparea unor posturi vacante in
departamentul de resort, INA nu a putut elabora prompt proiecte si programe care
sa obtina finantare externa si sa valorifice aceste parteneriate strategice,
existand riscul ca aceste fenomene sa persiste.
Este imperios necesar ca la proxima sedinta a Consiliului
Stiintific sa fie aprobate si proiectele care vizeaza concretizarea acestor
relatii de cooperare, inclusiv cele care sunt finantabile de catre organizatiile
internationale francofone, conducerea INA afirmand deja public ca le va realiza
anul acesta.
- Cooperarea permanenta cu societatea civila si implicarea acesteia in
elaborarea de politici publice in domeniul formarii continue pentru
administratia publica;
A fost socant pentru mine sa remarc ostilitatea afisata de
directorul general cu privire la proiectul propus de mine si care viza
accentuarea cooperarii cu societatea civila si asigurarea unei transparente
maxime la nivelul INA in plan decizional. Daca in Opozitie, domnul director
general era un sustinator al unui asemenea demers, ajuns la Putere considera
societatea civila un partener incomod care doreste sa guverneze in locul
partidelor politice, expresiile folosite de acesta la adresa societatii civile
fiind greu de reprodus in acest memoriu fara a soca.
Este necesar ca la proxima sedinta a Consiliului Stiintific
programata JOI, 7 IULIE 2005, sa fie propusa constituirea unui consiliu
consultativ al societatii civile constituit din reprezentantii acelor
organizatii care si-au manifestat interesul pentru sustinerea modernizarii
administratiei publice. Demersul INA se poate concretiza si prin promovarea unui
ordin de infiintarea a consiliului respectiv, care sa contina si elemente
privind organizarea si functionarea acestuia.
In mod firesc, INA ar trebui sa devin forul de dezbatere
publica a tuturor demersurilor guvernamentale ce vizeaza modernizarea
administratiei publice, deoarece poate asigura toate conditiile necesare punerii
in practica cu succes a acestui deziderat, toate acestea in contextul
prioritatii stabilite de actuala Putere de a GUVERNA TRANSPARENT SI PARTICIPATIV.
- Crearea de conditii propice pentru realizarea unui management de calitate
al resurselor umane;
Din pacate INA nu a avut si nu are nici in prezent resurse
umane performante in acest domeniu, fiind cu totul deficitari la capitolul
CONSILIERE JURIDICA si GESTIUNEA RESURSEI UMANE. De altfel, domnul director
general ignora constant prevederile legale, nesolicitand viza de specialitate
celor in drept sa o acorde atunci cand se emit ordine sau se elaboreaza alte
acte oficiale.
Desi directorul general a sustinut declarativ atragerea de
personal calificat la INA, concursul pe care il vom organiza in curand nu
garanteaza un succes al acestui demers. Avem nevoie de juristi care sa aiba
experienta in domeniul achizitiilor publice, al dreptului comercial in general,
insa bibliografia de concurs nu a mentionat initial nimic in acest sens,
popularizarea concursului fiind practic nula. Desi i-am spus in mod repetat
domnului Coifan ca avem nevoie de o concurenta foarte mare pentru ocuparea
posturilor scoase la concurs, pentru a ne asigura de reusita unor functionari de
inalta clasa, domnia sa nu a fost de acord cu demersul meu.
Transferurile sunt blocate de catre domnia sa, asa incat
defilam in unele compartimente cu incompetenta si neprofesionalimul care au
prejudiciat grav si in trecut activitatea INA. Incadrarile in functii se fac
dupa reguli stranii, variind in functie de persoana vizata. Modificarile aparute
in dosarele profesionale ale angajatilor nu le sunt comunicate acestora. Toate
acestea conduc la concluzia ca tocmai resursa cea mai valoroasa, cea umana, este
deliberat demotivata si condamnata sa suporte in continuare efectele
dezastruoase ale imposturii, clientelismului, mentinerii unui status-quo nociv
mostenit de la guvernarea precedenta. Numirile in functii se fac de catre
directorul general cu ignorarea legislatiei in vigoare si a avizelor negative
primite de la Agentia Nationala a Functionarilor Publici. De altfel, Agentia nu
este consultata decat rar si de regula tardiv cu privire la legalitatea unor
demersuri ale directorului general in materia functiei publice. (anexa 6)
I-am solicitat directorului general sa adopte masurile
necesare pentru asigurarea unei transparente depline in ceea ce priveste
declararea averilor si a intereselor de catre personalul INA. O parte dintre
aceste propuneri au fost ignorate de domnia sa. Unii functionari nu au binevoit
sa-si depuna declaratiile respective nici dupa o luna de la expirarea termenului
stabilit de normele legale. Publicarea acestora pe site a dat prilejul unor
refuzuri vehemente ciudate din partea unor angajati, justificate de faptul ca
unii nu puteau justifica acumularea unor averi disproportionate in raport cu
veniturile salariale aferente aceleiasi perioade.
Sanctionarea imposturii, neprofesionalismului, relei vointe,
sabotarii unor demersuri ale managerilor INA este inca un deziderat care seamana
tot mai mult cu FATA MORGANA, ingaduinta directorului general fiind deja
proverbiala si demotivand acea parte a personalului care doreste sa performeze
onest.
- Economisirea banului public si lansarea unor propuneri concrete pe aceasta
tema;
Consider necesar ca INA sa transmita celorlalte institutii si
autoritati ale administratiei publice un semnal ferm care sa demonstreze ca
dorim sa tranformam institutia intr-un centru de excelenta pentru formarea
continua a resursei umane, care sa devina un etalon pentru mediul administrativ.
In acest scop i-am propus directorului general sa facem
demersurile necesare pentru a elimina indemnizatiile pe care le primesc in
prezent membrii consiliilor de coordonare ale centrelor regionale si ai
Consiliului Stiintific al INA, de fapt sa stabilim cota ZERO pentru acestea,
deoarece legislatia stabileste un cuantum de PANA LA 20%, demersul meu nefiind
agreat de catre acesta, ceea m-a determinat sa anunt public ca renunt la acele
indemnizatii si sa fac apel la ceilalti beneficiari sa adopte aceeasi pozitie. (anexa
7) Guvernarea trecuta a fost preocupata de transferarea cat mai eficienta a
banului public in buzunarele private ale clientelei de partid, noi avand datoria
morala sa aratam contribuabililor ca toate criticile aduse fostei guvernari nu
au fost rodul frustrarii celor care nu se puteau infrupta din bugetul alimentat
de platitorii de taxe si impozite, ci rodul dorintei si vointei ferme de a nu
mai comite greselile si ilegalitatile predecesorilor.
Dincolo de suspiciunile provocate chiar de interpretarea
cadrului legal existent, se impune luarea unor masuri care sa demonstreze fara
dubiu ca deviza actualei guvernari nu este deloc o lozinca uitata rapid de cei
ajunsi la putere. I-am propus directorului general sa facem mai mult de atat si
sa propunem ca nici indemnizatiile pentru participarea in comisiile de concurs
sa fie eliminate, determinand modificarea in acest sens a cadrului legal creat
de Guvernarea PSD. Se pot obtine astfel economii de sute de miliarde de lei, INA
fiind declansatorul unui proces de reforma autentica.
Este momentul ca acele acte normative criticate de noi pana
la inceputul lui 2005 sa fie abrogate, modificate sau completate ca urmare a
demersurilor noastre, ale celor care nu mai doresc sa pacaleasca contribuabilii
si sa le insele inca o data asteptarile. In caz contrar toate eforturile mele
reformiste si adaptate procesului de modernizare a administratiei publice se vor
transforma doar intr-o MUNCA SISIFICA, ducand la compromiterea nu doar a
imaginii mele publice ci si la acumularea unor frustrari si insatisfactii in
plan profesional. Eu nu imi doresc sa fim catalogati drept autorii celei mai
bune guvernari in beneficiul clientelei fostilor guvernanti, ci sa fim apreciati
pentru punerea in practica a unui program de guvernare deparazitat de
influentele nefaste ale politicului in plan administrativ si indiferent la
presiunile facute de orice tip de clientela.
In cele cinci luni de activitate am considerat ca cea mai
reusita si onesta campanie de promovare a brandului INA o reprezinta prezentarea
unor realizari fara precedent si crearea de conditii propice performantei in
cadrul Institutului. M-am opus categoric propunerii facute de directorul general
de a cumpara bunavointa mass-mediei prin finantarea unor campanii publicitare pe
bani publici, deoarece acest tip de demers este ilegal, a adus prejudicii majore
de imagine fostilor guvernanti si a produs pagube bugetului public. Am reusit sa
determin mediatizarea fara precedent a demersurilor oneste si reformiste ale
managerilor INA in mod GRATUIT, fara sa angajez bani publici, bazandu-ma doar pe
mesaje oneste si pe probarea unei vointe puternice si constante cu privire la
asigurarea unei guvernari participative si transparente, cu respectarea normelor
europene in materie.
Constat cu dezamagire ca directorul general al INA a lasat in
ultima perioada tot mai mult impresia ca agreeaza mentinerea in cadrul
Institutului National de Administratie (INA) a practicilor si relatiilor
clientelare care au parazitat activitatea institutiei in anii anteriori,
invocand mereu principiul asigurarii continuitatii cu orice pret, chiar daca
este vorba de o persistenta in rau.
Se vor implini in curand cinci luni de cand noua conducere a
INA s-a instalat in functie, asa ca nu mai sunt motive pentru amanari in luarea
unor decizii importante pentru INA si este momentul sa trecem de la vorbe la
fapte, chiar daca acest demers va insemna afectarea unor interese personale si
de grup care au prejudiciat grav pana in prezent buna functionare a INA si nu
numai.
Cu deosebita consideratie din partea celui caruia i-ati
oferit sansa de a contribui efectiv la modernizarea administratiei publice
romanesti si care nu accepta compromisuri dezonorante cu pretul pastrarii unei
functii trecatoare,
1 iulie 2005
Director General Adjunct,
Bogdan Gheorghe Draghici
Domnului Vasile Blaga, Ministrul Administratiei si Internelor