Bogdan Draghici, denuntatorul Duracell

Fostul director general adjunct al Institutului National de Administratie (INA) si actualul presedinte al Asociatiei de Administratie publica, Bogdan Draghici, a denuntat, intr-o conferinta de presa, situatia - in opinia sa - de incompatibilitate evidenta in care se afla sefii administratiilor locale, datorita unui cumul de functii. Draghici arata ca 40 de presedinti de consilii judetene (cu exceptia judetelor Alba si Maramures), 13 primari de municipii si ai sectoarelor Capitalei, 7 prefecti au judetelor din care fac parte municipiile Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta, Timisoara, Iasi, Calarasi si Craiova se afla, inca de la preluarea mandatelor, intr-o stare de incompatibilitate, deoarece cumuleaza aceste functii cu calitatea remunerata de membri ai consiliilor de coordonare ale centrelor regionale de formare continua coordonate de INA. „Acestia nu au renuntat, in termenul legal de 15 zile, la functiile remunerate de membri ai consiliilor de coordonare al Centrului regional de formare continua pentru administratia publica locala. Acestia primesc 25% din salariul directorului centrului regional drept indemnizatie pentru fiecare participare la sedintele consiliului de coordonare al centrului regional", a spus Bogdan Draghici. Potrivit Legii 161/2003, functia de primar si viceprimar, primar general si viceprimar al municipiului Bucuresti, presedinte sau vicepresedinte al consiliului judetean sunt incompatibile cu orice alte functii publice sau activitati remunerate (cu exceptia functiei de cadru didactic sau a functilor in cadrul unei asociatii, fundatii sau alte organizatii nonguvernamentale).

Draghici a aratat ca a adus la cunostinta prefectului Capitalei aceasta situatie insa a primit urmatorul raspuns: „Si ce daca, care-i problema?". In situatia in care alesul local aflat in stare de incompatibilitate nu renunta la una din cele doua functii incompatibile in termenul prevazut, prefectul va emite un ordin prin care se constata incetarea de drept a mandatului acestuia.

Totodata, Bogdan Draghici i-a cerut premierului Tariceanu urgenta destituire din functie a trei secretari de stat din MAI. Este vorba de directorul INA, Viorel Coifan, Liviu Radu, secretar de stat pentru reforma administratiei publice in MAI, Jozsef Birtalan, presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (ANFP), Eugen Coifan, vicepresedintele ANFP (varul lui Viorel Coifan) si Cristian Bitea, director general adjunct al INA.

Argumentele invocate de Draghici sunt incompetenta, gestiunea defectuoasa a unor proiecte, conduita anti-reformista, clientelism.

Tudor Borcea  

DETURNARI. Ex-directorul adjunct al INA acuza oficialii romani

Programe si institutii-capusa sug 10.000.000 de euro din fonduri comunitare

-- Fostul adjunct al Institutului National de Administratie Publica (INA), Bogdan Draghici, demis de ministrul Vasile Blaga in urma scandalului „Soacra lui Geoana", a dezvaluit ieri doua filiere prin care fonduri comunitare ar fi fost deturnate de oficialii romani prin programe ineficiente si institutii-capusa. Draghici s-a referit la programul YPS (Young Professionals Scheme), pentru crearea unei categorii distincte de functionari publici si la afacerea ISAR, prin care s-a creat o clona a INA, Institutul de Stiinte Administrative al Romaniei.

Fostul director al Institutului National de Administratie a acuzat astfel, deopotriva cabinetele Nastase si Tariceanu ca ar fi aprobat „Ordonantele de urgenta privind crearea statutului special al functionarului public denumit manager public".

Cele doua cabinete justificau crearea unei categorii distincte de functionari publici prin obligatia pe care si-au asumat-o fata de oficialii europeni de a elabora cadrul legal necesar desfasurarii activitatii managerului public.

In caz contrar - a sustinut Draghici intr-o conferinta de presa - statul roman ar fi fost obligat sa returneze fonduri PHARE deja cheltuite, iar UE sa sisteze finantarile viitoare pentru programul YPS-PHARE RO.

Din punctul de vedere al lui Draghici, Cabinetul Tariceanu ar recunoaste in Ordonanta de urgenta 6/2005 ca adopta actul normativ avand in vedere riscul de a nu se asigura finalitatea proiectului PHARE, in valoare de 4 milioane de euro, „prin neincadrarea imediata (...) a absolventilor programelor de formare desfasurate prin acest proiect" si pentru „evitarea posibilitatii de a se pierde finantarea unui al doilea ciclu al proiectului, in valoare de 3,5 milioane de euro".

In opinia fostului director general adjunct al INA, necesitatea crearii unui cadru legal pentru absolventii cursurilor organizate in cadrul acestui proiect nu justifica crearea unui nou statut al functionarilor publici, intrucat „absolventii cursurilor de un an si doi ani ai INA numiti pe posturi de manageri publici vor intra sub incidenta unei legislatii paralele cu cea deja existenta". Acesta a aratat ca managerii publici sunt creati pe banda rulanta in cadrul Programului YPS si Programului Bursa „Guvernul Romaniei", „ambele fiind de fapt gauri negre pentru fondurile alocate ce depasesc 10 milioane de euro". Cursantii, precizeaza Draghici, au avut burse substantiale (900 de euro) pe parcursul stagiului european, insa stagiile de practica au fost aproape inexistente.

In plus - opineaza Draghici - contractele incheiate cu acestia (prin care erau obligati sa revina pentru cinci ani in administratia publica romaneasca sau sa returneze banii investiti in pregatirea lor) ar fi fost facute neprofesionist. Mai mult de 10% din cursanti au abandonat astfel cursurile dupa primul an si nu au mai returnat sume totale de ordinul sutelor de mii de euro.

INA si ISAR se calca in picioare pe bani

Un alt mecanism de deturnare a fondurilor comunitare, arata Draghici, este afacerea privata pe bani publici ISAR. Un grup de interese cu un nucleu PSD-PRM ar fi creat o clona a Institutului National de Administratie pentru a putea absorbi fonduri publice.

Clona este Institutul de Stiinte Administrative al Romaniei „Paul Negulescu (ISAR), transformat prin proiect de lege in institutie care asigura perfectionarea pregatirii profesionale pentru administratie publica, asimilat ca Scoala de Studii Academice Postuniversitare(!). ISAR, un ONG patronat de Antonie Iorgovan, a precizat Draghici, trebuia sa fie profitabil, infiintandu-se o universitate privata patronata de ONG-ul in cauza (Universitatea Romano-Germana din Sibiu). „Cum profitul nu era cel scontat, s-a initiat, in toamna lui 2004, un acord de cooperare cu INA, care gestiona prin intreaga retea coordonata peste 4 milioane de euro. Alegerile tragice pentru PSD au facut ca acordul sa nu mai fie pus in aplicare, iar o tentativa de capusare a Institutului National de Administratie - acordul incheiat cu fundatia patronata de soacra lui Geoana - a fost denuntat public de mine", a tinut sa sublinieze Draghici. Lucrurile nu s-au oprit aici pentru ca un grup senatorial a elaborat un proiect de lege prin care ISAR devenea principalul formator al resursei umane din administratie. Acest grup a formulat patru articole de lege prin care: ISAR obtine calitatea de institutie care asigura perfectionarea pregatirii profesionale pentru administratia publica, asimilat ca Scoala de Studii Academice Postuniversitare; ISAR privat are acelasi regim juridic cu INA (guvernamental) si isi rezolva diferendele cu INA prin intermediul MAI; este abilitat sa formeze functionarii publici comunitari (euro-functionarii) si sa acorde atestate de specialitate in administratia publica europeana (!) si, in plus, ISAR poate pregati orice cetatean al Romaniei chiar daca nu activeaza in administratia publica. „Afacerea cu bani publici este uriasa, doar fondurile romanesti vizate fiind de milioane de euro, cele comunitare fiind sensibil substantiale", a adaugat Draghici.

Nu mai departe de anul trecut presa dezvaluia ca managerii ISAR erau pusi sub acuzatie intr-un dosar penal in care se cerceta deturnarea unor fonduri comunitare europene. Drept urmare, fostul director general al INA a solicitat suspendarea programului YPS si demararea unei anchete care sa evidentieze modul defectuos de gestionare de catre ISAR a fondurilor comunitare.

Tudor Borcea  

Bogdan Draghici intra in greva foamei

-- Bogdan Draghici, fostul director adjunct al Institutului National de Administratie (INA), intra, de azi, in greva foamei, pentru a-l determina astfel pe Traian Basasecu sa ia atitudine fata de o serie de acte de coruptie.

Numit director adjunct in luna februarie, Draghici a fost inlocuit saptamana trecuta de Vasile Blaga, fara nici o explicatie, in conditiile in care directorul incercase in mai multe randuri sa-l informeze pe ministru cu privire la o serie acte de coruptie dirijate de directorul general al INA, Viorel Ciofan. In acelasi timp, Draghici asteapta o reactie din partea presedintelui si in cazul soacrei lui Mircea Geoana, Margareta Costea, care, spune el, ar fi obtinut un certificat de revolutionar pe baza unor acte medicale false.

Fostul adjunct a INA a cerut audierea la Parchet a acesteia, in condtiile in care "care si-ar fi inventat o rana la picior pentru a beneficia de drepturile cuvenite revolutionarilor din decembrie 1989" si a medicului legist care a intocmit certificatul de constatare a ranii.

Bogdan Draghici banuieste ca in spatele acestei afaceri se afla acte de coruptie in care sunt implicati si oameni politici, iar aflarea adevarului este impiedicata de santajul reciproc practicat de fostii si actualii guvernanti.

Fostul director adjunct al INA ameninta ca va face public un nou caz de coruptie.

Lider al Asociatiei Academice de Administratie Publica "Europa", Draghici a promis ca seria dezvaluirilor va continua prin deconspirarea unei afaceri brodate in jurul Institutului de Stiinte Administrative al Romaniei de mai multi oameni politici. "Afacerea ISAR" i-ar avea ca beneficiari pe senatorii PSD Antonie Iorgovan si Octav Cozmanca, iar initiatorii ar fi senatorul PNL Nicolae Vlad Popa, senatorul PSD Doru Ioan Taracila si senatorul PRM Verginia Vedinas. Fostul adjunct al INA a lasat sa se inteleaga ca, "Afacerea ISAR" presupune deturnarea unor fonduri europene catre buzunare private.

In plus, acesta a amenintat ca, joi, 1 septembrie, va face public si "Dosarul YPS", pentru a demonstra cum "sunt irositi" circa 10 milioane de euro din fondurile comunitare europene si din resursele bugetare romanesti. "Voi declansa un protest radical, in urma caruia, sa fie clar, nu-mi doresc functia inapoi.

Voi face greva foamei in fata Palatului Cotroceni, pana la momentul exprimarii unui punct de vedere de catre presedintele Romaniei cu privire la dezvaluirile mele", a anuntat Bogdan Draghici.

(A.D.)  

Protest. Fostul adjunct de la INA ameninta ca intra in greva foamei in fata Palatului Cotroceni

Bogdan Draghici a fost impins in groapa pe care a sapat-o

-- Fostul director general adjunct al Institutului National de Administratie (INA), Bogdan Draghici, a declarat, intr-o conferinta de presa, ca eliberarea sa din functie de catre ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, s-a facut ca urmare a presiunilor unor "cercuri de interese transpartinice" si a "caracatitei" din administratia publica romaneasca. Un alt motiv al demiterii ar fi si dezvaluirile pe care Draghici le-a facut cu privire la modalitatea cu care Margareta Costea, soacra lui Mircea Geoana, si-a obtinut dosarul de revolutionar. In acest caz, Draghici il acuza pe Vasile Blaga ca ar fi facut presiuni directe pentru musamalizarea cazului, precizand ca seful MAI este, fie "izolat dupa modelul Dejeu", fie "santajabil". Denuntatorul soacrei lui Mircea Geoana a spus ca, incepand de luni, va declansa greva foamei in fata Palatului Cotroceni pana cand presedintele Traian Basescu isi va exprima un punct de vedere cu privire la dezvaluirile acestuia.

Presedintele Asociatiei Academice de Administrare Publica "Europa", Bogdan Draghici, considera ca motivele destituirii sale din functia de director adjunct al INA vin ca urmare a faptului ca a deranjat grupuri de interese transpartinice, "care sunt la putere indiferent de guvernare si care isi ating obiectivele indiferent de culoarea politica".

Un motiv "fundamental" al demiterii sale ar fi fost "Dosarul Costea". "Este primul meu demers privind dosarul falsificat al "revolutionarei" Margareta Costea, din seria ilegalitatilor comise de clanul Costea-Geoana. S-au facut presiuni uriase asupra mea sa ma opresc si sa accept musamalizarea dosarelor".

Presiunile, arata Draghici, au venit chiar de la ministrul Vasile Blaga, care i-ar fi spus, "fata in fata" , "sa se potoleasca", pentru ca "are o abordare prea radicala" a problemei. Cu 12 ore inaintea conferintei de presa in care Draghici a facut publice concluziile la care a ajuns in urma investigatiilor privind modul in care soacra lui Mircea Geoana a obtinut certificatul de revolutionar, acelasi Vasile Blaga i-ar fi cerut sa anuleze conferinta. In egala masura, presiuni ar fi venit si de la Viorel Coifan, secretarul de stat liberal care conduce INA, "primul care s-a ploconit in fata celebrei soacre". De altfel, soacra lui Mircea Geoana ar fi si la originea diferendumul lui Draghici cu Viorel Coifan, in urma presiunilor exercitate de aceasta "de a se insinua la INA si a pune in aplicare proiecte facute de fosta conducere in guvernarea trecuta".

Bogdan Draghici spune ca Viorel Coifan dorea sa o coopteze pe Margareta Geoana in Consiliul Stiintific al INA, ca invitat permanent, cu toate ca "aceasta nu avea calitati deosebite pe plan profesional".

Draghici mai spune ca "a fost ejectat dintr-un sistem bulversat, caracterizat de coruptie si impostura, supus unei presiuni politice nocive" pe motiv ca a refuzat sa permita capusarea bugetului public si a bugetelor locale si a amendat public imposturile si ilegalitatile din cadrul sistemului administrativ, respingand practicile care "duc la irosirea fondurilor comunitatii europene".

Bogdan Draghici a adresat un memoriu ministrului Blaga cu privire la "problemele grave din intreaga retea coordonata de INA". Trimis sa verifice, chestorul Virgil Ardelean, care raspundea de Protectia Interna la nivelul MAI, i-a solicitat sa intocmeasca un alt memoriu insa nici acesta nu s-a soldat cu o reactie oficiala. "In scop de intimidare", seful de cabinet al ministrului, Alexandru Boer, i-a trimis Corpul de Control pentru "a concilia disputa". Draghici i-a cerut sefului echipei de control sa verifice datele pe care acesta le-a strans. "Mi-au spus ca nu pot interveni decat la comanda politica a ministrului". "Ori Blaga e izolat, dupa modelul Dejeu, ori e santajabil. Altfel, cum poate un ministru de Interne sa-mi ceara sa nu fac dezvaluiri intr-o serie de fapte penale?", a spus Draghici.

Draghici a denuntat si "metehnele cu conotatii penale" in privinta selectarii hotelurilor care gazduiesc cursurile INA. "Mi s-a intamplat ca pentru sustinerea unui hotel drept gazda a cursurilor INA, hotel neselectat si cu tarife exagerat de mari, sa intervina lideri politici din partide diferite, cum ar fi reprezentanti ai PD, Razvan Murgeanu sau Stelian Dutu, care au facut acest demers cu o zi inainte de demiterea mea. Intreaga Coalitie este implicata in demersuri similare, cu exceptia UDMR".

Draghici sustine ca ministrul Blaga i-a cerut in mod direct sa musamalizeze dosarul "Costea".

Bogdan Draghici a facut o sesizare si la PNA aratand ca Viorel Coifan isi delega atributiile asistentei acestuia, in perioada cand se afla in delegatie, in Germania (30 iunie-1iulie 2005), perioada in care Draghici asigura interimatul la conducerea INA. "Secretara manageria institutia utilizand o stampila care reproducea semnatura directorului general". Chestionati de Draghici, secretarul general al INA, Dumitru Maxim, si asistenta lui Coifan, Daniela Feraru au invocat un ordin verbal al directorului INA in acecst sens, Draghici afirmand ca cei doi au refuzat sa i se subordoneze in perioada respectiva, cand preluase conducerea INA. "Am constatat ca se trimisesera adrese oficiale prin care erau anulate cursuri, erau indicate locatii hoteliere care nu fusesera selectate, erau furnizate tertilor si unor institutii publice date privind activitatea institutiei, toate acestea in numele si sub semnatura dlui Viorel Coifan, absent din tara la momentul respectiv". Draghici afirma ca a facut o estimare a prejudiciilor provocate bugetului public si bugetelor locale ca urmare a deciziilor care poarta semnatura-stampila a directorului general, "sumele putand fi de ordinul miliardelor la nivelul unui trimestru-doar pentru saptamana 27 iunie-2 iulie fiind de circa 500 de milioane de lei".

Aceasta in conditiile in care, arata Bogdan Draghici, directorul INA e emis, inainte de a pleca in delegatie, un ordin prin care-i restrangea atributiile la 15-20 din totalul ce-i revin directorului general, "restul fiind gestionate de asistenta si secretarul general, pe baza unui ordin verbal al lui Viorel Coifan".

Bodgan Draghici a afirmat ca, nici pana in prezent nu a primit de la Vasile Blaga motivele eliberarii sale din functie.

Colegi de la INA au cerut demiterea lui Draghici inainte de momentul "Costea"

In timp ce Bogdan Draghici isi ducea razboiul cu INA in fata mass-media, la sediul Asociatiei 21 decembrie 1989 care a gazduit conferinta, afara se imparteau , in mapa, "adevaratele motive pentru care a fost demis Bogdan Draghici", prezentate, sub forma unui memoriu catre ministrul Vasile Blaga, de "colectivul de angajati INA". Subalternii lui Draghici il acuza ca a intrat in conflict cu majoritatea personalului INA, prin comportament dictatorial si prin nerespectarea Regulamentului de Organizare si Functionare a INA. Angajatii INA reclama ca activitatea institutului e perturbata de stilul de munca "individualist, caracterizat de egoism, acuzator, de intimidare si amenintare" al lui Draghici. Acesta mai este acuzat ca, desi face parte din echipa manageriala a INA, el nu "interactioneaza si nu conlucreaza cu aceasta echipa", intervenind "cu ordine verbale si amenintari" asupra functionarilor care "nu fac altceva decat sa execute sarcinile alocate de catre sefii ierarhici superiori".

Memoriul despre care semnatarii sustin ca reprezinta adevaratul motiv al demiterii lui Draghici, a fost transmis ministrului Vasile Blaga la data de 5 iunie 2005, inainte ca Draghici sa prezinte presei dosarul revolutionarei Margareta Costea.

Tudor Borcea  

Draghici se considera victima grupurilor de interese transpartinice

-- Bogdan Draghici, autorul dezvalurilor despre soacra lui Mircea Geoana, presedintele PSD, a fost eliberat ieri din functia de director general adjunct al Institutului National de Administratie printr-un ordin al ministrului Vasile Blaga. Draghici contesta astazi acest ordin datorita faptului ca nu contine nici un motiv pentru care a fost luata aceasta hotarare, asa cum cere legea.

Mai mult, ordinul i-a parvenit lui Draghici prin posta si anunta deja un inlocuitor pentru acesta in persoana consilierului personal al ministrului, Cristian Vasile Bitea. Draghici considera ca motivele reale in cazul acestei eliberari din functie stau in aceea ca a reusit sa deranjeze suficiente "grupuri de interes transpartinic care si-au dat mana" pentru indepartarea sa. Referitor la relatiile sale cu actuala putere, Draghici a precizat ca a spus un "nu" hotarat la orice incercare de a continua practicile fostului partid de guvernamant. "Nu am fost de acord sa se capuseze bugetul public si ca fondurile publice sa ajunga in buzunare private", a declarat Draghici. Potrivit acestuia, fondurile pe care le administra puteau duce la dirijarea unor sume foarte mari spre clientela politica. "Am avut parte de sesizari si de presiuni permanente si de la Putere, si de la Opozitie", a descris Draghici situatia de la numirea sa in functie. "Mi se pare jignitor ca dupa o activitate care merita sa fie laudata si nu sanctionata sa fiu eliberat din functie prin posta", spune Draghici care considera ca a adus servicii reale actualei guvernari si in nici un caz prejudicii sau deservicii. "Cei care m-au numit in functie au regretat rapid acest lucru, spune Draghici, si-au dat seama ca nu am de gand sa fiu un yesman. M-au jignit profund ca au crezut ca daca ma pun intr-o functie voi fi servil. Nu am facut niciodata o asemenea promisiune", a spus cu amaraciune Draghici. Bogdan Draghici este presedintele Asociatiei "Europa" si al Asociatiei Nationale a Functionarilor Publici.

Clement Sava  

In jungla, nu totul este ceea ce pare a fi

In zilele indeobste moarte ale inceputului de august, Bogdan Draghici parea sa ofere un spectacol aflat intr-un contrast inviorator cu comportamentul multor figuri ale Aliantei DA de la guvernare. Cu surle si trambite, el s-a aratat dispus sa se angajeze in lupta cu PSD-ul, in loc sa se refugieze de pe campul de batalie.

La 2 august, directorul adjunct al Institutului National pentru Administratie, INA, a tinut o conferinta de presa, pe tema dosarului de revolutionar al Margaretei Costea, soacra lui Mircea Geoana. Draghici a sustinut ca aceasta a obtinut brevetul de „luptator in Revolutie" printr-un subterfugiu si a anuntat ca a sesizat Sectia Parchetelor Militare in legatura cu acest caz.

Momentul ales pentru declansarea acestui atac la adresa unei rude apropiate si influente a liderului Opozitiei ridica insa unele semne de intrebare care deranjeaza. Draghici a fost o prezenta perturbatoare intr-un numar de organisme care s-au straduit sa creeze o functionarime in serviciul publicului, unde selectia cadrelor, promovarea si pastrarea lor sa se faca in mod transparent.

In 2004, cand era detasat la Forumul National Sindical din Administratia Publica (FNSAP), a incercat sa submineze un promitator sistem de instruire si dezvoltare, menit sa atraga in randul functionarilor publici oameni competenti si foarte motivati, si sa creeze structuri manageriale care sa ii incurajeze pe acesti oameni sa ramana in serviciul public, in loc sa plece in sectorul privat. Acuzatiile sale erau superficiale si nu lipsite de imprecizii. Incepand din 2005, este „numarul doi" in Institutul National pentru Administratie (INA), unde incearca sa aduca cat mai multi adepti ai sai, multi dintre ei aliati de pe vremea cand conducea FNSAP.

INA a fost creat in timpul Guvernului Nastase, dar cei care l-au conceput au reusit sa evite transformarea Institutului intr-o banda rulanta in serviciul PSD. INA a contribuit la lansarea „Schemei tinerilor profesionisti", unul dintre cele mai de succes proiecte finantate din exterior menite sa imbunatateasca capacitatea serviciului public. Tineri absolventi au fost selectionati, pe merit, sa lucreze ca interni in ministerele unor state membre in UE sau sa studieze pentru masterat la universitati din UE - in speranta ca se vor intoarce sa lucreze in serviciul public din Romania, consolidandu-i profesionismul multumita know-how-ului insusit. Procentajul participantilor la aceasta schema care s-au intors in Romania si au ales aceasta cariera a fost inalt, 89,9%. Uniunea Europeana a fost foarte multumita, considerand schema unul dintre cele mai reusite proiecte de imbunatatire a capacitatii, intr-un domeniu in care rata esecului era ridicata.

Draghici a ocupat functii inalte la Primaria Capitalei, intre 2002 si 2004. De aceea, probabil ca este corecta presupunerea ca el are protectori influenti chiar la varful Partidului Democrat, protectori care au facut posibila parasutarea sa, in februarie anul acesta, in postul de director adjunct al INA. Seful sau, Viorel Ciofan, este din PNL si este o persoana mai putin combativa. Draghici si-a inceput campania impotriva soacrei lui Geoana atunci cand Ciofan a plecat in concediu. Persoane ingrijorate din interiorul institutiei se tem ca este vorba despre o perdea de fum, care sa-l ajute pe Draghici intr-o tentativa de a prelua conducerea INA. El isi creaza propriile sale structuri paralele, si aproape 20 de apropiati ai sai se pregatesc sa ocupe posturile de conducere. Celor care le detin in prezent li se pun bete in roate, pentru a nu-si putea depune candidatura pentru functiile pe care le ocupa. Daca Draghici va reusi, se va pierde o valoroasa experienta, acumulata in ultimii cativa ani, in incercarile de intarire a calitatii managementului.

O abordare necrutatoare ar putea fi justificata in domenii de importanta vitala ale serviciului public care, dupa anul 2000, au devenit posturi de comanda ale PSD. INA a reusit sa dobandeasca insa o reputatie de impartialitate, dupa ce s-a opus cu succes eforturilor aripii Nastase a PSD de a forta institutia sa ii slujeasca interesele.

Un sprijinitor al PD bine plasat recurge la metode asociate in mod normal cu PSD-ul, pentru a-si asigura o baza de putere intr-o institutie care incearca sa aduca o anumita normalitate in jungla serviciului civil. Faptul ca el se intampla sa se afle de partea buna a baricadei nu inseamna ca ar trebui sa inchidem ochii la ceea ce face. Draghici merita laude, daca a reusit sa impiedice PSD-ul sa obtina suprematia completa in serviciul civil, inainte de 2005, dar zelul cu care incearca sa umple o agentie importanta cu oamenii sai tradeaza o abordare a reformei serviciului public care nu se deosebeste fundamental de cea a PSD-ului.

Fara o abordare coerenta si neutra, pe plan politic, a transformarii serviciului civil, Guvernul actual risca sa nu faca altceva decat sa perpetueze nepotismul PSD-ist, in diferite compartimente ale sistemului birocratic. Diferite nu vor fi decat sloganele si etichetele de partid. Pretul platit ar fi insa mare, si nu in ultimul rand, alienarea oficialilor cu vederi progresiste, care ar putea fi dispusi sa aplice cu lealitate un plan de reforma a serviciului civil elaborat de Alianta DA.

Daca INA ar fi desfiintat si inlocuit cu un organism conceput pentru intarirea influentei unei persoane foarte incapatanate si a adeptilor din preajma sa, acest lucru nu ar trece neobservat la Bruxelles. Experimentul INA este unul care pare capabil sa amelioreze, pe termen lung, calitatea serviciului public. Daca experimentul va fi sugrumat de un guvern care afirma ca este reformist, atunci nu ar trebui sa surprinda pe nimeni daca UE va conchide ca, intr-un domeniu crucial al reformei, acest guvern - si mai cu seama componenta sa PD - si-a pierdut busola.

Reforma serviciului civil este prea importanta pentru a fi lasata sa cada victima principiului algoritmului sau factiunilor si agentiilor rivale din jungla birocratiei romanesti.

Trebuie create structuri de management care sa supravietuiasca schimbarilor de guvern, altminteri, calitatea administratiei publice in Romania va ramane sub orice critica, iar cetatenii vor da dovada, in orice situatie, de neincredere sau chiar de alienare, in raporturile cu birocratia.

Traian Basescu a ajuns in varf motivandu-si echipa de adepti sa ii ramana leali si in cele mai dificile momente, cand totul arata ca si cum cariera sa politica a intrat intr-o fundatura. El trebuie sa opteze pentru un mod de abordare diferit si pe termen mai lung, daca doreste sa lase in urma sa realizari pe plan administrativ care sa dureze.

Aceasta inseamna ca energia unor oameni incapatanati ca Bogdan Draghici ar trebui directionata inspre pastrarea si imbunatatirea unor institutii ca INA, si nu pe distrugerea acestora, in numele purificarii politice, lasand in urma o pustietate.

Traducere de Iosif Klein Medesan

Tom Gallagher  

Articolul este din: 07 septembrie

Articolul este din: 12 martie 2005

''Încã mai existã numiri în funcţie pe criteriul politic''

Viorel Coifan, fostul directorul general al Institutului Naţional de Administraţie, spune cã domeniul în care lucreazã mai are multe probleme de pus la punct. Cu toate acestea, Coifan crede cu adevãrat în profesionalizarea şi depolitizarea administraţiei publice din România. Cu câteva zile în urmã directorul s-a regãsit pe lista persoanelor propuse pentru remaniere, dupã ce a fost ţinta unor atacuri venite din partea fostului director adjunct al aceleiaşi instituţii, Bogdan Drãghici. Viorel Coifan crede cã administraţia româneascã este cam politizatã.

BZA În calitate de director general al Institutului Naţional de Administraţie (INA), care credeţi cã sunt cele mai mari probleme cu care se confruntã administraţia publicã în România?
Viorel Coifan Consider cã la ora actualã trebuie sã se acţioneze în administraţia publicã din România pe mai multe direcţii. În primul rând creşterea gradului de profesionalizare a funcţiei, atât la nivel central, cât şi la nivel local. Apoi prioritarã este reducerea birocraţiei şi scãderea gradului de corupţie. Nu în ultimul rând, funcţionarii din România trebuie sã beneficieze de stabilitate în funcţia pe care o ocupã.

BZA Consideraţi cã domeniul administraţiei este politizat sau lipsit de orice fel de ingerinţã politicã?
V.C. Administraţia publicã româneascã este politizatã pânã la un anumit nivel, în sensul cã încã mai existã numiri în funcţie pe criteriul politic, lucru valabil şi în alte ţãri ale Uniunii Europene. Tendinţa este însã de a reduce nivelul de ingerinţã politicã în acest mediu. Astfel, Legea Funcţionarilor Publici (188/1999) este foarte clarã în articolul 42& "exprimarea sau manifestarea publicã a convingerilor politice, favorizarea partidelor politice şi participarea la activitãţi politice în timpul programului de lucru sunt interzise". Însã funcţionarul public poate, conform aceleiaşi legi, sã fie membru al unui partid politic, fãrã a deţine însa funcţii de conducere. Eliminarea politicului din administraţie reprezintã un proces de duratã şi se desfaşoarã în paralel cu procesul de modernizare.

BZA Ce pãrere aveţi de instituirea unei noi funcţii în administraţie – cea de city-manager? Care sunt avantajele şi dezavantajele acesteia?
V.C. Funcţia de city-manager se regaseşte sub diverse alte denumiri şi în alte sisteme administrative. Este deţinutã de specialişti formaţi în politici publice şi care cunosc în detaliu modul de funcţionare al serviciilor publice. Scopul este de a asigura buna funcţionare a administraţiei municipale în interesul cetãţenilor. Cei mai câştigati vor fi cetãţenii şi, evident, primarul ales de cetãţeni care va beneficia de un specialist ce poate sã coordoneze politicile publice dintr-un oraş în funcţie de platforma-program în baza cãreia un primar şi un partid au fost caştigãtori în alegeri.

BZA Existã diferenţe între statutul funcţionarului public din România şi cel din UE? Care sunt aceste diferenţe şi cu ce este dezevantajat/avantajat cel care lucreazã în ţara noastrã?
V.C. Evident cã existã diferenţe între statutul funcţionarilor publici din diverse ţãri ale Uniunii Europene şi cel din România. De exemplu, în Germania, un funcţionar nu are voie sã facã parte dintr-un partid şi îşi exprimã opţiunea politicã numai prin intermediul dreptului de vot, pe când la noi legea interzice expres funcţionarilor publici numai deţinerea de poziţii de conducere într-un partid. De asemenea, în toate ţãrile Uniunii Europene, funcţionarul public are un plan de carierã definit de lege, care conferã stabilitate şi criterii clare de avansare sau sancţionare. În România, cadrul legislativ se aflã în procesul de îmbunãtãţire în concordanţã cu introducerea acquis-ului comunitar.

BZA Care este cel mai important proiect pe care INA îl are în desfãşurare în acest moment?
V.C. INA desfãşoarã mai multe proiecte importante. Avem cursurile de formare specializatã pentru înalţi funcţionari publici, sau cursul pentru prefecţi. Cel mai interesant program este cel care se referã la managerii publici, se numeşte "Schema tinerilor profesionişti". Ei vor face un an la INA, iar apoi în 2007 vor face stagii în diferite ţãri ale UE, stagii de administraţie publicã, la instituţii prestigioase. INA organizeazã, de asemenea, si alte evenimente, cel mai bun exemplu fiind conferinţa in limba englezã „Ensuring quality in training& A new approach and challenge for training institutions” care va reuni specialisti in domeniu de la alte instituţii internaţionale de profil.

BZA Cum comentaţi scandalul iscat de Bogdan Drãghici, fostul director adjunct al INA, care a acuzat în mai multe rânduri instituţia pe care o conduce şi, înclusiv pe dumneavoastrã, de incompetenţã?
V.C. Un vechi proverb romanesc spune cã „vulpea care nu ajunge la struguri zice cã sunt acri", iar acţiunile pe care le-a demarat fostul director adjunct al INA se încadreazã exact în noţiunea pe care aţi folosit-o dumneavoastrã, aceea de „scandal”. Este cel puţin simptomatic sã acuzi o instituţie pe care ai coordonat-o ca director adjunct. Cititorii ar putea concluziona cã, de fapt, nu ai avut nici un aport la ameliorarea unei situaţii presupus negative întâlnite la instalarea în funcţie. În ceea ce priveşte acuzele de incompetenţã adresate mie, aş vrea doar sa subliniez cã Bogdan Draghici nu are calitatea de a judeca acest lucru, având în vedere ca dânsul a fost dat afarã de la ANFP în anul 2002 printr-o decizie consfinţitã prin hotãrâre judecatoreascã şi i s-a interzis dreptul de a ocupa o funcţie publicã pe o anumitã perioadã de timp.

BZA Existã în acest moment un deficit de personal la nivel naţional? şi dacã da, care este cauza şi cum vedeţi rezolvarea?
V.C. Existã un deficit de funcţionari publici la nivel naţional din multiple cauze. Aş vrea sã amintesc o anumitã lipsa de interes a celor tineri faţã de funcţia publicã, aceasta nefiind încã perceputã ca o funcţie vitalã a statului. În ceea ce priveşte rezolvarea, considerãm cã un sistem correct de recrutare, motivarea salarialã şi stabilitatea ar putea fi una dintre soluţii.

BZA Când se vor debloca posturile din administraţia publicã?
V.C. Simplu, atunci când vor exista suficiente resurse bugetare, atât la nivel central, cât şi local.

BZA În cât timp, conform aşteptãrilor dumneavoastrã, România va ajunge sã aibã o autonomie localã comparabilã cu cea din alte state descentralizare?
V.C. România are la ora actualã un nivel de descentralizare administrative comparabil cu cele mai multe din ţãrile europene, întrucât a ratificat Carta Europeanã a Autonomiei Locale a Consiliului Europei. Mai existã, însa, probleme de descentralizare financiarã. Descentralizarea reprezintã un proces de duratã, consumator de resurse şi se desfãşoarã în paralel cu dezvoltarea unei societãţi democratice.

Mãdãlina Mocanu

Data aparitiei: 2005-09-20